luni, 21 noiembrie 2011

A Poetics. O distincţie utilă

Ţin minte ca acum (deşi au trecut aproape doi ani) şocul avut la lectura poeţilor suedezi. Ce făceau ei era atât de altfel, încât textele lor, chiar prin intermediar englezesc cât se putea de inteligibil, puteau fi la fel de bine semne copiate de pe carcase de OZN-uri.
Am înţeles atunci că nu înţelegeam pentru că nu ştiam codul.
Am constatat, de altfel, că destui cititori buni de la noi erau la fel de ebluisaţi ca şi mine. Nici ei, prin urmare, nu ştiau codul.
Aşa că am încercat să-l învăţ; redau mai jos prima secvenţă.
Dintre poeţii suedezi din grupa noastră, poate cele mai tehnice discuţii le-am avut cu Anna Hallberg - care nu e numai o poetă de mare vizibilitate, ci şi cronicar literar la cel mai important cotidian suedez şi membru în jurii serioase. Pentru Anna, cap teoretic remarcabil, reperul contemporan cel mai important era Charles Bernstein - care o invitase, de altfel, la New York, unde e profesor;  urma să plece imediat după workshopul nostru.
În afară de asocierea imediată cu language poetry şi cu revista L=A=N=G=U=A=G=E, nu ştiam de fapt mare lucru despre Bernstein. Întors acasă, mi-am făcut mai bine temele. Şi am găsit, printre altele, o distincţie bipartită între tipurile de poezie care mi se pare că poate duce la discuţii necesare, şi pe care n-am văzut-o citată nicăieri la noi.
Într-un eseu în versuri, Artifice of Absorption, din A Poetics (1992), Bernstein distinge între o poezie a absorbţiei şi una a impermeabilităţii. Spune aşa:
 - absorption: "rhapsodic, spellbinding, / mesmerizing, hypnotic, total, riveting, / enthralling";

- impermeability: "artifice, boredom, / exaggeration, attention scattering, distraction, digression, interruptive, transgressive".

În ce-l priveşte, optează decisiv pentru a doua, şi declară: "In my poems, I / frequently use opaque & nonabsorbable / elements, digressions & / interruptions, as part of a technological arsenal to create a more powerful ('souped up') absorption than possible with traditional, / & blander, absorptive techniques". 
Poeţii români, cu toate diferenţele majore dintre ei, mi se par orientaţi cam toţi către poetici "absorbtive" (că dacă le-aş spune "absorbante", vă daţi seama ce aş conota:P); puţinii tentaţi de "impermeabilitate" au părut stranii - mă gândesc în primul rând la Chris Tanasescu. Cred că e un minus, şi sper ca unii dintre tinerii poeţi (câţiva încă nedebutaţi) să aibă curajul să opteze pentru "artifice, boredom, / exaggeration, attention scattering, distraction, digression, interruptive, transgressive".
Deocamdată, unica dihotomie teoretică cu care se operează în critica noastră de poezie e cea a lui Crăciun, reflexiv/tranzitiv.  Nu spun că nu-i utilă, dar se dovedeşte inoperantă în unele cazuri - e Bernstein, de pildă, în pasajele citate, reflexiv (întrucât reflectează la structura limbajului poetic) sau tranzitiv (dat fiind că, vorbind despre scrisul propriu, trece totuşi informaţii despre el însuşi)? Mi-ar fi greu să răspund. Sigur e că dubletul lui Bernstein însuşi, absorbtiv/impermeabil, e mai eficient.
Cine vrea să găsească tot eseul, şi de fapt toată cartea lui Bernstein, le găseşte aici.

10 comentarii:

Micawber 21 noiembrie 2011 la 02:29  

Acum cativa ani, la o universitate din Romania (una importanta, nu un SRL) s-a organizat o sesiune de comunicari stiintifice pe teme de lingvistica la care au participat profesori de la diferitele catedre de limbi straine ale universitatii. Dupa lucrari de fonologie, sintaxa, morfologie etc. o cocoana de la catedra de engleza prezinta o lucrare de pragmatica ceva mai teoretizata si mai greu accesibila salii. La “discutii” se ridica un coleg de la limba rusa si spune: stiti, norocul nostru e ca in rusa nu exista pragmatica, asa ca lucrurile sunt mai simple. Chestiunea pe care o semnalati in postare seamana in multe privinte cu cea din istorioara asta adevarata si, desigur, mult, mult mai prozaica :)

Radu Vancu 21 noiembrie 2011 la 02:32  

:)
Da, tare norocos colegul rus, într-adevăr.

razvan 21 noiembrie 2011 la 02:49  

a, l-ai gasit. Atunci o sa te intereseze si asta http://books.google.com/books?id=dX1wu6vA1SMC&pg=PR5&dq=isbn:0817351280&source=gbs_selected_pages&cad=3#v=onepage&q&f=false

Radu Vancu 21 noiembrie 2011 la 02:54  

Păi nu era chiar aşa de bine ascuns. :)
Mulţumesc pentru Marjorie Perloff - asta e însă o secvenţă de cod ceva mai avansată.
Apropo de chestii avansate - ceva ştiri din Delft? :)

Radu Vancu 22 noiembrie 2011 la 11:41  

Mă bucur că-ţi place, Dimitri. :)

v. leac,  23 noiembrie 2011 la 14:14  

faza e urmatoarea: si noi avem (ca sa-l citez involuntar pe musina)impermeability, mai exact urmatorii > Caius Dobrescu, Victor Nikifor, Razvan Tupa, Gabriela Eftimie, Val Chimic si cred ca mai sunt. Discursurile teoretice nu sunt importante atita timp cit ele vin DUPA, niciodata anticipind un discurs poetic, ele constata.

v. leac,  23 noiembrie 2011 la 14:19  

am uitat de Tristan Tzara (se pare ca se schimba doar termenii, ca de obicei).

Anonim,  24 noiembrie 2011 la 07:44  

ce mă bucur de acest post (care-mi aminteşte de rusul kandinsky)! :)

Radu Vancu 24 noiembrie 2011 la 15:38  

V. Leac: Lista ta de "impermeabili" e într-adevăr ireproşabilă, Vasile - iar Tzara e şi pentru Bernstein & co. cap de serie, deci există un "chef de fil" comun. Chestia e că nu ştiu dacă-s destui ca să facă o direcţie întreagă; având însă în vedere că, exceptându-l pe Tzara, toţi ceilalţi sunt post-90 poate că abia acum se constituie. Ar adăuga o filiaţie importantă în textura poeziei române.

Ora25: Iar mie rusul Kandinsky îmi aminteşte de poemele lui Mircea Ivănescu despre pictorul Vasile, care Mircea Ivănescu îmi aminteşte de Broscoporc şi Pisicâine, care bestiuţe îmi amintesc de un blog cu titlu plagiat după Trakl, care blog îmi aminteşte de fapt mai mult de comentariile blogului, care comentarii îmi amintesc de Ora 25. Ergo, Bernstein > Kandinsky > Ora25. Logic, nu? :)

Trimiteți un comentariu

Statistici

  ©Radu Vancu - Sebastian în vis - Template by Dicas Blogger.

SUS